Si atat

IN general, experienta mea, mica si insignifianta, m-a facut sac red ca rasa masculina e mult prea complicata pentru mine, o fata simpla, de provincie, de 4 ani in bucuresti si cu perspective mari pentru urmatori 40 ani (ar fi trist daca ar ramane tot bucurestiul in perspectiva), in general curatica( exceptand zilele lungi de sesiune, prin pat, invelita in foi si tratamente pentru dinti), impetuoasa cand vine vorba de sex (asta incerc sa vindec sau sa o ameliorez prin autosugestionarea ca nu mai imi trebuie decat dragoste:), cu numeroase vise (visuri, sau si una si alta), care ocazional uraste oamenii si isi imagineaza ca inoata atunci cand vrea sa se linisteasca. Mi-e greu sa cred ca exista barbati indragostiti. sau de fapt, mi-e greu sa cred ca exista barbati indragostiti si amuzanti in iubirea lor. Sunt cinica, si mereu ii vad penibili si prea grijulii, prea fraieri, uita de ei si mi-e ciuda ca se pierd asa de rau. Ma enerveaza si imi vine sa ii bat ca sa pot sa ii trezesc la realitate.
Nu mai am chef sa scriu sau sa corectez