Broken

E ca un puseu acut pe fondul unei afectiuni cronice, stii mereu ca e acolo, ca nu o sa te faci bine fara un medicament anume, dar deocamdata esti destul de ok, mai poti inca sa te tarasti fara sa pari bolnav pana in momentul in care pici si nu te mai poti ridica fara ajutor. E ca si cum anii au trecut si tu ai uitat sa te mai uiti in oglinda si dintr-o data, intr-o dimineata, ridici ochii de la apa si te vezi, batrana, ridata, obosita. E acel moment din viata cand te uiti langa tine si observi ca scaunul e gol si nu e nimeni sa il ocupe.
Anul trecut am avut parte de franturi. Si asa sunt si eu acum. Sunt doar franturi. nu mai stiu nimic despre mine, am uitat momentul in care eram doar eu si fericirea de a fi doar eu. in fiecare seara ma culc cu o fantoma pe umar si un vis in cap. in fiecare dimineata ma scol slabita si dezamagita. as vrea sa mai sper macar dupa ceva, dar am pierdut pana si singurlee lucruri care ma faceau fericite. am pioerdut toate amintirile frumoase care ma faceau macar sa zambesc, gandidu-ma ca au fost si vremuri frumoase. Nu mai stiu de mine. Nu imi dau seama ce ma face sa sufar, ce anue din fiinta mea s-a stricat atat de mult intr-un an, incat nu mai poate fi inlocuit cu nimic.
Am uitat ceva. Si acum nu mai imi pot aduce aminte. Am pierdut ceva si nu mai pot sa ma gasesc.